Un instrument atat de obisnuit si, totusi, indispensabil

Un instrument medical de baza utilizat zilnic in industria medicala si pe care il folosim si noi in cadrul laboratoarelor de analize medicale este seringa. Cu un design simplu, este un instrument complet si extrem de eficient pentru scopul pentru care a fost creeat. Are o istorie bogata, care dateaza de cateva mii de ani si astazi vom face o calatorie in timp pentru a descoperi lucuri fascinante despre acest dispozitiv atat de comun si uzual in ziua de azi si, totusi, indispensabil.

Stiati ca primele seringi au fost folosite in timpul romanilor in timpul secolului I i.Hr. Acestea sunt mentionate intr-un jurnal numit De Medicina ca fiind folosite pentru a trata complicatiile medicale.

• Cuvantul „seringa” deriva din cuvantul grecesc syrinx, adica „tub”.

O seringa este o pompa simpla constand dintr-un piston care se potriveste bine intr-un tub cilindric. Pistonul poate fi tras si impins in interiorul tubului, permitand seringii sa traga sau sa impinga un lichid sau un gaz prin orificiul de la capatul tubului. Acest capat deschis poate fi, de asemenea, prevazut cu un ac hipodermic, o duza sau un tub pentru a ajuta la directionarea fluxului de lichid sau gaz in si din tub.

900 I.Hr.

Primul dispozitiv asemanator cu seringa a fost utilizat in anul 900, cand chirurgul egiptean Ammar ibn Ali al-Mawsili a conceput un tub subtire, din sticla, cu aspiratie, pentru a elimina cataractele din ochii pacientilor. in acel moment, seringile au fost folosite numai pentru a indeparta obiecte sau lichide de la oameni, nu pentru a le injecta.

Anul 1650

In 1650, Blaise Pascal a inventat conceptul de seringa ca o aplicatie a mecanicii fluidelor, care este acum numita legea lui Pascal. El a folosit seringa pentru a testa teoria sa conform careia presiunea exercitata oriunde intr-un fluid limitat este transmisa in mod egal in toate directiile si ca variatiile de presiune raman aceleasi.

Anii 1800

Seringa hipodermica isi poarta numele din cuvintele grecesti „hypo” (sub) si „derma” (piele). Primele seringi hipodermice au fost cilindrii cu un piston mobil in interior. in ciuda imbunatatirilor ulterioare, designul de baza, mecanica si functionarea manuala au ramas aproximativ acelasi timp de peste un secol.

La sfarsitul anilor 1800, dr. William Halstead a aplicat seringa hipodermica la stomatologie, demonstrand ca o cantitate mica de anestezic injectata in trunchiul unui nerv senzorial a dus la o amortire a durerii in toate ramurile acelui nerv. Aceasta descoperire a inaugurat o noua era a managementului durerii locale atat pentru medicina cat si pentru stomatologie.
Un medic irlandez, pe nume Francis Rynd, a inventat acul gol si l-a folosit pentru a face primele injectari subcutanate inregistrate in 1844. Creditul pentru inventarea seringii hipodermice in scopuri medicale revine dr. Alexander Wood. In anul 1853 Charles Pravaz si Alexander Wood au dezvoltat o seringa hipodermica medicala cu un ac suficient de fin pentru a strapunge pielea.

Dr. Wood a efectuat primele injectii subcutanate pentru ameliorarea durerii folosind o seringa obisnuita la care a adaugat un ac gol si a facut primele experimente cu morfina injectata pentru tratarea afectiunilor nervoase. Ulterior, el si sotia sa au devenit dependenti de morfina, iar sotia sa este inregistrata ca fiind prima femeie care a murit de o supradoza de droguri injectata.

In anul 1899, Letitia Mumford Geer din New York a obtinut un brevet pentru un design de seringa care permitea utilizatorului sa o foloseasca cu o singura mana.

Seringa traditionala: aproape neschimbata timp de 160 de ani

Cu toate acestea, lucrurile au devenit mai interesante si mai avansate in 1946, cand Chance Brothers din Anglia au produs prima seringa din sticla cu un butoi interschimbabil si piston. Acest lucru a fost revolutionar deoarece permitea sterilizarea in masa a diferitelor componente fara a fi nevoie sa se potriveasca cu partile individuale.

La scurt timp dupa aceea, in anul 1949, inventatorul australian Charles Rothauser a creat prima seringa din lume din plastic, disponibila din polietilena, din fabrica din Adelaide.Totusi, deoarece polietilena se inmoaie cu caldura, seringile trebuiau sa fie sterilizate chimic inainte de ambalare, ceea ce le facea costisitoare. Doi ani mai tarziu au fost produse primele seringi turnate prin injectie din polipropilena, un material plastic care poate fi sterilizat termic.

Apoi, in 1956, farmacistul si inventatorul din Noua Zeelanda, Colin Murdoch, a primit brevet pentru o seringa de plastic de unica folosinta. Aceasta inventie a fost urmata indeaproape de Plastipak – o seringa de unica folosinta din plastic introdusa de Becton Dickinson in 1961. in 1974, inventatorul afro-american Phil Brooks a primit un brevet american pentru o „seringa de unica folosinta”.

In ziua de azi seringile sunt utilizate pe scara larga, nu numai in industria medicala si in sanatate, ci si in alte domenii. Acestea pot fi utilizate in anumite forme de gatit pentru a injecta lichide in anumite alimente. Ele sunt, de asemenea, utilizate in mod obisnuit pentru a reumple cartusele de cerneala pentru imprimante, a injecta clei sau lubrifianti in locuri greu accesibile, pentru masurarea precisa a amestecului de lichide si chiar pentru a hrani animale mici atunci cand sunt hranite manual.

Intr-adevar, exista putine instrumente medicale atat de obisnuite si totusi atat de indispensabile, cum sunt seringile de plastic, de unica folosinta. Seringile sterile si acele le utilizam si noi zilnic, in cadrul laboratorului de analize medicale, pentru recoltare de lichide de punctie.