Functiile sangelui si analizele biochimice ale acestuia
Sangele este o componenta a mediului intern, alaturi de limfa si lichidul interstitial. Prin toate componentele sale, celulare si plasmatice, sangele indeplineste in organism functii importante.
1. Functia respiratorie
Sangele transporta O2 fixat la nivelul plamanului, catre tesuturi si CO2 fixat la nivelul plamanului, catre tesuturi si CO2 rezultat din metabolismul tisular spre plamani.
2. Functia nutritiva
Sangele asigura calea principala de transport a principiilor alimentare in forme utilizabile metabolic (aminoacizi, acizi grasi, monozaharide) dupa absorbtia lor intestinala.
3. Functia excretorie
Sangele preia catabolitii inutili sau chiar toxici rezultati la nivelul tesuturilor si ii transfera organelor cu rol specializat in prelucrarea si excretia lor (rinichi, ficat, tract digestiv, piele).
4. Functia termoreglatorie
Se realizeaza prin mai multe mecanisme:
– sangele este sursa de substrat energetic pentru toate tesuturile (rol de termogeneza)
– transporta caldura de la nivelul organelor interne spre suprafata corpului unde participa prin mecanismele complexe la eliminarea caldurii (termoliza)
– temperatura sangelui circulant este un excitant specific pentru centrii nervosi termolitici si termogenetici ai sistemului nervos central.
5. Functia de protectie imunobiologica
La realizarea acestei functii participa atat elementele figurate, cat si anumite componente ale plasmei sanguine.
Apararea nespecifica include modalitatile generale de riposta ale organismului fara adresa speciala impotriva unui agent patogen.
Mecanismele de raspuns selectiv, indreptat numai impotriva unui tip de agent nociv recunsocut ca atare, realizeaza imunitatea specifica umorala si celulara.
6. Functia de mentinere a echilibrului acido-bazic
Sangele contribuie la mentinerea constanta a pH-ului mediului intern, prin sistemele tampon din eritrocite, tesuturi si plasma si datorita capacitatii speciale a unor tesuturi si organe de a modifica concentratia de ioni de hidrogen a sangelui care le iriga.
Valoarea medie a pH-ului intracelular este de 6,9. Mediul extracelular (si sangele deci) are valori pH de 7,35 – 7,40 care sunt mentinute riguros constante. Lupta impotriva acidozei (devierea pH-ului spre valori acide situate la sau sub limita inferioara normala), ca si lupta contra alcalozei ( devierea pH-ului spre valori acide situate spre / sau limita superioara normala) sunt indispensabile pentru mentinerea echilibrului acido-bazic.
Majoritatea produsilor de catabolism sunt acizi, astfel ca majoritatea mecanismelor de mentinere a echilibrului acido-bazic sunt “specializate” in neutralizarea agresiunii acide.
Mecanismele de reglare a echilibrului acido-bazic:
– mecanisme fizico-chimice, sistemele “tampon”
– mecanismele biologice, asigurate de interventia plamanului in eliminarea aciziilor volatili si a rinichiului, pielii, ficatului si altor tesuturi in eliminarea si neutralizarea aciditatii fixe.
Functia de realizare a homeostazei
Componentele celulare si plasmatice ale sangelui pot determina oprirea unei sangerari (hemostaza) la nivelul unu vas sanguin mic si mijlociu.
Hemostaza fiziologica cuprinde urmatorii timpi:
– hemostaza primara – sau timpul vascuplachetar care consta din vasoconstrictie strict loclaizata la teritoriul lezat si formarea unui trombus plachetar initial.
– coagularea – formarea cheagului definitiv stabil si impermeabil de fibrina, urmata de retractia cheagului si expulzia serului.
Caracteristicile sangelui
1) Culoarea sangelui este data de prezenta hemoglobinei eritrocitare si de starea acesteia, astfel : sangele arterial are culoare rosu deschis, sangele venos are culoarea rosu inchis.
2) Densitatea sangelui depinde mai ales de numarul elementelor figurate aflate in sange. Valoarea normala a sangelui 1,051-1,061.
3) Vascozitatea reprezinta suma dintre forta de frecare interna a stratului de eritrocite si forta de frecare externa dintre eritriocite si peretii vasului. Asigura circulatia optima a sangelui.
4) pH-ul sangelui variaza intre 7,35-7,40.
5) Presiunea osmotica si coloid osmotica. Osmotica – 300ml OSM/l, coloid osmotica – 25-30 mm Hg.
6) Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) barbati – 1-10mm/h, femei – 2-13mm/h. VSH-ul variaza in functie de raportul dintre albumine si globuline.
Recoltarea sangelui
Pentru determinari biochimice se foloseste numai sange venos, iar recoltarea sangelui se va face, in consecinta, prin punctie venoasa.
Examenul biochimic al sangelui se executa pe ser sau plasma – uneori pe sange integral, in functie de tipul analizei care urmeaza a fi efectuata.
In general, recoltarea se practica dimineata, pe nemancate. La adultul obisnuit, se face recoltarea din venele plicii cotului, iar la sugari si copiii mici din vena jugulara sau temporala superficiala.
Teste de explorare a hemostazei si fivrinolizei:
• timpul de sangerare – metoda Duke
• testul fragilitatii capilare – Rumpell-Leed
• numarul de trombocite
• timpul de coagulare – metoda Lee – While
• timpul de recalcifiere – Howell
• timpul de protombina – Quick
• functia de coordonare humorala
Analize biochimice ale sangelui
Analizele de sange permit numararea celulelor sangvine si dozarea diferitelor substante care circula in plasma. Medicul de familie interpreteaza rezultatele analizelor in functie de varsta, de sex si de antecedentele patologice ale bolnavului.